Motto și ceva în plus...

Dacă "o imagine face cât o mie de cuvinte" atunci haideți să povestim pentru că aici, în aceste pagini, veți găsi lumea văzută prin obiectivul aparatului meu de fotografiat!
Răsfoire plăcută, pagină cu pagină...

miercuri, 9 noiembrie 2011

Cum se face țuica de prune în România

Cum se face țuica de prune în România

Urmează fotopovestea țuicii românești



Episodul 1

Livadă de pruni pe culmea unui deal
Când sunt suficent de coapte, prunele cad singure. Altfel pomii trebuie scuturați,
iar asta se face cu ajutorul unei bârne, cu un cârlig metalic în vârf..
Un bătrân la cules de prune

Cu cât se merge mai de dimineață, cu atât mai bine.
Nu de puține ori, caprele satului, ajung primele și mănâncă prunele căzute peste noapte.
Viața la țară e frumoasă și sănătoasă, însă este destul de grea
atunci când trebuie să te ocupi de toate, de unul singur.
Prunele sunt transportate în gospodărie și sunt puse în aceste căzi din lemn ca să fermenteze.
După ce au fermentat suficient, prin toamnă, prunele se duc la cazanul de țuică pentru a fi fierte.
La cazan, prunele fermentate sunt descărcate, cu ajutorul găleților și a unui jgheab, în alte căzi.
Din căzile de lemn, se face alimentarea cazanului (care în acest caz are o încărcătură de aproximativ 280 de litri), cu gălețile.
Se mai adaugă apă (după caz) pentru o mai bună omogenizare
și pentru a evita depunerea conținutului pe pereții cazanului.
După ce cazanul este alimentat cu prunele fermentate, se poate începe fierberea acestora,
care poate să dureze între 45 și 90 de minute (90 de minute, în cazul în care se face țuică (sau vinars) întoarsă cunoscută și sub denumirea de pălincă).
Pălincașul se ocupă de foc. Lemnele trebuie să fie de esență moale (carpen, salcie)
și neapărat trebuie să fie uscate.
Pălincașul este atent la gradul de tărie al țuicii, pe care îl măsoară cu ajutorul unui dispozitiv special
asemănător unui termometru și în final la gust, ca să nu devină acră.
Când țuica începe să curgă, în recipientul din imagine, aceasta este alcool pur, iar treptat, gradul ei de tărie scade.
Înspre finalul fierberii unui cazan de țuică, înainte de a curge doar apă "chioară", curge o țuică foarte slabă ca și tărie. În unele părți, ale țării, acesteia i se spune "vodcă". Este folosită ca o compresă, cu scopul de a scădea febra, atunci când cineva este răcit sau ca dezinfectant pentru a-ți clăti gura în urma unei "vizite" la dentist.
Această "vodcă" nu este pentru băut.
Calitatea întregii producții de țuică poate fi compromisă dacă se ia tot ceea ce curge, până la ultimul strop.
Fiindcă așa cum spuneam, la început curge alcool pur, apoi gradul de tărie scade treptat, până ajunge să curgă  "vodca" (de care spuneam mai sus). La final se obține apă, iar aceasta, curgând în continuare va deveni acră. Și, în mod firesc, dacă această apă, cu gust acru, va fi amestecată cu țuica sau cu "vodca", le va compromite.
Gradul de tărie, al țuicii, scade cu un grad sau poate chiar două, din momentul când aceasta este obținută la cazan.
De exemplu, dacă în momentul din imagine, țuica este proaspăt făcută la cazan și are 60 de grade, peste câteva luni va avea 59 de grade sau chiar 58 de grade. Important este că aceasta este singura scădere a gradului de tărie. Deci și peste 10 - 50 de ani, această țuică va avea tot 59 sau 58 de grade.
Manivela, din partea dreaptă a imaginii, era acționată manual pe tot parcursul fierberii, însă în ultimii ani, lucrurile au mai  evoluat, iar acea manivelă este acționată de un motor cu reductor de turație.
Când în preajmă sunt oameni care mai au habar de etapele importante ale fierberii țuicii
și de intensitatea la care trebuie ținut focul, pălincașul își permite să se mai odihnească puțin.
Așa arată o țuică de 59 de grade, din 2007, păstrată în butoi, din lemn de stejar.


3 comentarii:

  1. Varadia de Mures,Arad Co,home made plum brandy(vinars,tuica and palinca)is the best NATURAL product manufactured in EUROPE period.

    RăspundeţiȘtergere
  2. @DMV house calls

    Banuiesc ca e o sugestie pentru sectiunea "etichete" (tags), a acestui articol.

    Am actualizat etichetele (tags), în urma sugestiei facute de tine.

    Mulțumesc!

    P.S. Stai pe aproape că urmează noutăți.

    RăspundeţiȘtergere
  3. buna.
    ma numesc laurentiu si vreau sa te felicit pentru acest blog foarte frumos so detaliat.
    vare sa iti zic ca si eu sunt din judetul arad mai exact de langa santana, sat caporal alexa si vreau sa zpun cu aceasta chestie ca la mine in sat se zice la tiuca care curge prima data dupa ce este intoarsa odata se numeste aramita (aia foarte tare adica la 80-90 de grade tarie) si votca la tuica ce iese prima oara din prune (adica la prima fierbere care are vreo 35 de grade)
    multumesc pentru intelegere si sper ca nu te-am deranjat cu mesajul meu
    bafta pe mai departe, stima si respect

    RăspundeţiȘtergere